Un nou episod din saga interminabilă a problemei nucleare iraniene: discuțiile au fost reluate joi la Viena, după luni de impas, în încercarea de a rezolva ultimele puncte de legătură dintre Teheran și Washington.
Aceasta este prima dată din martie că toate părțile (Iran, Rusia, China, Franța, Regatul Unit și Germania) s-au întâlnit în capitala austriacă pentru a salva acordul muribund din 2015, care ar trebui să împiedice Republica Islamică să achiziționeze arme atomice.
Statele Unite participă indirect la aceste negocieri, care au început în aprilie 2021, Uniunea Europeană acționând ca intermediar.
“Cred că există o posibilitate reală (de a încheia), dar nu va fi ușor”, a comentat un înalt oficial European seara.
Teheranul și Washingtonul încă trebuie să cadă de acord “asupra amplorii sancțiunilor care urmează să fie ridicate și asupra mai multor probleme nucleare care nu existau în martie” din cauza progreselor înregistrate de atunci de Iran, potrivit aceleiași surse.
– “Așteptări măsurate” –
În această primă zi, întâlnirile bilaterale au avut loc una după alta la Palais Cobourg, un hotel de lux unde discuțiile au loc sub egida coordonatorului Uniunii Europene Enrique mora.
El a primit dimineața ambasadorul rus Mikhail Ulyanov, apoi reprezentantul chinez Wang Qun și, în cele din urmă, negociatorul șef Iranian Ali Bagheri.
Acesta din urmă a cerut miercuri Statelor Unite să “profite de această oportunitate (…) pentru a acționa în mod responsabil”.
De asemenea, a avut loc o întâlnire separată între iranieni și ruși, care au fost în mod tradițional apropiați în discuții.
Potrivit oficialului UE, discuțiile vor continua până în weekend.
Reprezentantul Washingtonului, Robert Malley, este de asemenea prezent la Viena.
Într-un mesaj care anunța călătoria sa, el a temperat entuziasmul de la început. “Așteptările noastre sunt măsurate, dar Statele Unite ( … ) sunt pregătite cu bună credință să încerce să ajungă la un acord”, a scris el pe Twitter.
Joi, purtătorul de cuvânt al securității de la Casa Albă, John Kirby, a declarat că “timpul pare să se termine din ce în ce mai mult”.
“Nu vom aștepta pentru totdeauna ca Iranul să accepte acordul care este pe masă”, a declarat el în cadrul unui briefing de presă, “îndemnând” Teheranul să accepte oferta care i-a fost oferită.
După atâtea încercări eșuate, atâtea alarme false, diplomatul European vrea totuși să creadă că ajungem în sfârșit la final.
“Suntem epuizați, nu mă pot imagina aici în patru săptămâni. Aceasta nu este o altă sesiune de discuții, suntem aici pentru a finaliza textul”, a insistat el.
– Obstacolul Gardienilor eliminat –
După eșecul discuțiilor din Qatar la sfârșitul lunii iunie între americani și Iranieni, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a prezentat un proiect de compromis pe 26 iulie și a cerut părților să îl accepte pentru a evita o “criză periculoasă”.
Teheranul și Washingtonul sunt interesate să mențină canalul diplomatic în viață din lipsă de opțiuni mai bune, notează experții.
“Confruntate cu o serie de provocări interne și internaționale, Statele Unite nu doresc în special o criză nucleară cu Iranul care ar putea degenera într-un conflict regional mai larg”, subliniază Suzanne DiMaggio, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.
Republica Islamică, la rândul său, încă aspiră la ridicarea sancțiunilor care îi sufocă economia.
Printre obstacolele ridicate, cererea Teheranului de retragere a Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice, de pe lista neagră a organizațiilor teroriste din SUA “nu mai este pe ordinea de zi”, a declarat oficialul european. “Această problemă va fi discutată mai târziu”, într-un alt cadru.
Ditto pentru garanțiile cerute în cazul în care succesorul lui Joe Biden se întoarce la cuvântul dat: “acum avem garanții importante care, cred, satisfac Iranul”, a dat asigurări el.
Rămâne dorința Teheranului de a încheia o investigație a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), un subiect delicat care intră sub incidența unor discuții separate cu Autoritatea de supraveghere nucleară a ONU.
Pactul cunoscut sub acronimul său englez JCPOA își propune să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că a încercat să achiziționeze arme atomice în ciuda negărilor sale.
Dar după retragerea unilaterală a Statelor Unite în 2018 sub conducerea lui Donald Trump și reintroducerea sancțiunilor americane, Teheranul s-a eliberat treptat de obligațiile sale.
Iranul a depășit astfel rata de îmbogățire a uraniului de 3,67% stabilită de JCPOA, în valoare de 20% la începutul anului 2021. Apoi a trecut pragul fără precedent de 60%, apropiindu-se de 90% necesar pentru a face o bombă.
burx-anb / mm
Sursa articolului in engleza: Nuclear: Statele Unite și Iranul încearcă să-și rezolve diferențele de la Viena